Totul de vinzare: Manele la Opera din Bucuresti
Auzisem, de la o cunostinta, ca directorul Operei Nationale Bucuresti ar fi inchiriat sala pentru filmarea clipului unui manelist. Am crezut ca e o gluma rautacioasa. Subiectul a ajuns in presa, insa, si s-a dovedit ca nu e nici o gluma. E doar crunta realitate, e doar o arghirofilie de prost gust din partea directorului Ionescu-Arbore. Sa inchiriezi prima scena lirica a tarii pentru o “aroganta” de manelist mi se pare extrem de grav. Este cautionarea subculturii facuta de o institutie culturala de prima mina. Cit de in suferinta financiara e Opera Nationala incit sa accepti banii dezlipiti de pe frunte ai manelistului?! Cit se mai poate cobori stacheta? Don derector, pe cind o sa se face Miss Piranda pe scena Hoperei, mincatzasi!?!
Update
Despre viata cultural-artistica a tarisoarei noastre cititi si acest minunat articol din Libertatea.
January 12th, 2008 at 3:32 pm
Se pare ca banii nu au culoare, dar nici ureche muzicala
January 12th, 2008 at 3:44 pm
Probabil i-au dat un SUV alb, sa aiba omul constiinta imaculata.
January 12th, 2008 at 4:02 pm
cit de repede.
January 12th, 2008 at 4:05 pm
stiti ce ma intreb eu? daca e “normal” ca opera si manelele (ca genuri muzicale) sa se intalneasca vreodata, fara a starni vreun dezmatz de parti-priuri? si ma intreb asta dintr-un motiv cat se poate de simplu: ambele apartin aceleasi categorii de existenta, muzica, asadar ambele pot fi formalizate pe acelasi plan, ascultandu-se cu urechile (nu cu urechea). fie ca una e de “prima mana”, iar cealalta e subcultura.
January 12th, 2008 at 4:15 pm
Cioroianu la Externe, Gutza la Ateneu, Adomnitei la Educatie, Sorinel Pustiu la Opera si Norica la Justitie.