Morar&More

Esperanto. Mai vorbeste cineva limba asta?

In anii studentiei am fost inscris la un curs de esperanto, apoi la un cerc, in Timisoara, la Universitate. Promotorul limbii esperanto a fost profesorul Ignat Florian Bociort, obsedat de promovarea acestei limbi. Am fost si intr-o tabara de esperanto, la Torun, in Polonia. Vorbeam, intre noi, evident, numai esperanto. Am fost chiar abonat la o revista chinezeasca in limba esperanto! Am crezut multa vreme ca asta poate fi o solutie. Indoctrinat de profesorul meu, asteptam ca esperanto sa devina limba internationala prin decizie ONU. Nu s-a intimplat asa. Iar mai tirziu mi-am dat seama cit de utopica e o astfel de solutie. E greu sa impui o limba artificiala, chiar daca ea are avantajul de a nu fi limba materna a nimanui, deci de a nu crea senzatia de superioritate vorbitorului nativ de engleza, de pilda.

Esperanto este o limba inventata in Polonia, in secolul 19, de Ludwik Zamenhof. Mai multe informatii, aici

Oare mai stie cineva, astazi, in Romania, aceasta limba? Stiti ceva despre limbile artificiale? Ati auzit de esperanto pina acum? Credeti ca ar mai avea vreo sansa o astfel de limba neutra?

Tags: esperanto, Polonia, Zamenhof

This entry was posted on Monday, September 29th, 2008 at 10:22 pm and is filed under Colaterale. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

33 Responses to “Esperanto. Mai vorbeste cineva limba asta?”

K_pital Says:
September 29th, 2008 at 10:29 pm
Unii inca se incapataneaza sa o includa in setarile de pe tastatura si internationalizare a documentatiei software:

http://www.esperanto-usa.org/en/node/275
octaviand?rm?nescu Says:
September 29th, 2008 at 10:40 pm
auzit, m?ria ta! oricum, un ambi? masonic e k to?i s-o rupem pe acela?i grai. numai k asta-r omorî cultura (civiliza?ia ar merge mai departe). oricum, cam într-acolo ne îndrept?m, un fel de englez? de planta?ie.apropo, cine dintre blog?ri mai scrie cu mâna?
Bogdan S. Says:
September 29th, 2008 at 10:42 pm
Am auzit de ea … Parca am citit intr-o carte dar nu am dat atentie.
dragos c. Says:
September 29th, 2008 at 10:57 pm
o limba are intotdeauna o sansa,mai ales daca e bine ‘plasata’.
ideea de esperanto cred ca si in mintea inventatorului a fost mai degraba utopica,o metafora a intelegerii universale,a comunicarii la un altfel de nivel,poate spiritual.Sfintii Apostoli vorbeau,daca se poate spune asa,in esperanto.
ma rog.
la teatru e un exercitiu care presupune sa pari a vorbi intr-o limba fara sa folosesti cuvinte existente in limba respectiva.asta mi se pare o reinventare continuua a unei esperanto refractara la ideea de globalizare.
intrebarea era:se poate face acelasi lucru cu esperanto?
ca atunci cand eram copii,de fapt;si ne jucam de-a engleza,de obicei.generatia mea cel putin.
se poate ‘mima’ esperanto?
sau chiar jocul mimilor este esperanto??
nedormitul Says:
September 29th, 2008 at 11:07 pm
cred ca sint ceva softuri si dictionare electronice prin care se mai gaseste cite ceva.
acuma nu cred ca are rost sa fiti trist. macar ati prins o iesire

Publicitate

Clona Says:
September 30th, 2008 at 2:02 am
Am fost si eu la niste cursuri de esperanto dar n-am prins nici o iesire. Desi era programata o tabara in Iugoslavia la sfarsitul cursurilor iesirea nu s-a mai intamplat pentru ca, din lipsa de combatanti, dupa vreo cateva luni de antrenament s-au suspendat cursurile. Nu-mi amintesc decat un singur cuvant in limba esperanto: nesentino adica nesimtit (fara aluzii va rog). Personal cred ca limba esperanto e nascuta moarta. E chiar “mai moarta” decat greaca veche, paleoslava si evident “mult mai moarta” decat latina. Dar sa va spun un secret. Nu e singura limba artificiala. Nu stiati? Ei, nu stiati! Pai toate limbile sunt artificiale. Nici ca poate exista ceva mai artificial, mai putin nenatural decat limbile vorbite de oameni. Doar ca unele sunt mai vechi, unele sunt mai vii, unele s-au format in timp mai scurt, altele au avut o evolutie mai indelungata, iar altele, precum olandeza, nu sunt limbi ci boli ale gâtului.

E de presupus ca viitorul apartine unei limbi comune pentru omenire, daca ea, adica omenirea, va exista suficient de mult timp. Limbile vor continua sa evouleze, sa dispara, sa fuzioneze, sa se imbogateasca, sa apara dar mai ales sa dispara. Din pacate limbile asa-zis naturale, dezvoltate fara aproape nici un control, prin simpla interactiune spontana intre indivizi, sunt sisteme functionale dear pline de incoerente si mecanisme departe de un optim care sa maximizeze eficienta comunicarii. Chineza poate fi un bun exemplu dar nici engleza nu e scutita. Asta va face necesare alte incercari de a crea limbii noi, sisteme lingvistice noi, int-o maniera intensiva (asemanator ca principiu cu modul in care a fost creata experanto) . Vor fi multe incercari nereusite, desi desigur se vor folosii puternice aplicatii software care vor asista echipele de creatie, iar limbile vor fi vorbite mai intai de catre calculatoare, dar in final se va ajunge la o limba noua, simpla, coerenta, cu o corespondenta biunivoaca intre sunetele folosite si simbolurile corespunzatoare pe care o vor vorbi toti oamenii: Adam si Eva.

PS. Ei haideti ca am glumit. Nu se va intampla nimic din toate astea pentru ca mai inainte ne vom familiariza cu telapatia avansata care ne va ingadui sa comunicam extraverbal. Simte cineva injuraturi in creier?

PS2. Moderatorul are voie sa-mi corecteze greselile de ortografie. Ma grabesc.
polpo Says:
September 30th, 2008 at 2:10 am
Era friglind, minsoase zavi
Se tot girau, gimblau in ob
Pe cand minsoase borogavi
Cand momii sorb desciob.
=============================================
Iubita Soxinava spre tine ma imbie,
O imprehe-nsilalto-bilanita
Si te-as gusta felie cu felie
Carboximilzata mea iubita

Intronsimoligentul ce m-atrage
La tine, e onirimatofil.
Cand te privesc, o albitragonace
ma face sa ma simt din nou copil

Bixorginito-xor-ganatic
La bratul tau ma sensibilizez
Te ortho-midiesc ca un lunatic
Si te-as mazoriza, dar nu cutez.
Marius Delaepicentru Says:
September 30th, 2008 at 7:07 am
I-au luat locul limbajele de programare, derivate din englesperanto.
Raluca Hippie Says:
September 30th, 2008 at 7:16 am
M-am uitat o data pe niste pagini de wikipedia in esperanto; voiam sa vad cum e. Eh, eu fiind vorbitoare de romana/engleza/franceza/un pic de germana/si mai un pic de spaniola – am reusit sa deduc binisor ce scrie acolo
one man vow Says:
September 30th, 2008 at 10:24 am
To polpo

Daxdeau în plopot topi asprili
Trombind, bortind prin ierboteci.
Stifosii stupureau sporili
si muimele zglaxveci.

«Polpo, baxiete, fugi de Bîzdîboc,
De faxlci si ghiare care-nsfacax,
De-naripata Cotîrjacax
si de hidosul Croc!»

Paxzea, vrag fiu, de Traxncaxvici!
Faxlci care-nhat¸ax, Ghearax-Rea,
Hîdul Bolbor zboarax spre-aici,
Frumoaznicului! Paxzea!
Corson Says:
September 30th, 2008 at 11:08 am
Intrebarea corecta este: “A vorbit cineva limba asta?”. Pe strada, nu la congrese.

Ar trebui sa ne para rau, sa-i ducem dorul? Gingasei colege, cu ochii umezi, de caprioara ranita, de la cursurile de esperanto, cu siguranta. Probabil ca acum are 90 de kile si-un inceput de mustata (lasa ca si eu am 120 si o chelie definitiva), dar eu o vad tot ca atunci.

U sont le neje dantan?
Timpu Says:
September 30th, 2008 at 11:11 am
Nu stiu ce sa zic, dar am convingerea ca aceasta mica nastrusnicie numita internet va creea o limba de sine statatoare, care va fi adoptata treptat de toata lumea.
Pe de alta parte sunt convins ca limbile care au o literatura bine inchegata, cum este si limba noastra, nu vor disparea. Dimpotriva, vor fi pastrate cu grija. De aceea este bine sa protejam limba roamana si cred ca ar fi de dorit ca ministerul educatiei sa faca loc in programa scolara studierii limbii romana arhaice. Este savuroasa de exemplu vorbirea romaneasca a moldovenilor de peste Prut, cu vocabularul bunicilor nostri din anii `30.
Ioan T Morar Says:
September 30th, 2008 at 12:12 pm
polpo
one man wow

citatele sint in limba sparga, probabil, inventata de Nina cassian
Ioan T Morar Says:
September 30th, 2008 at 12:13 pm
corson
eu am vorbit aceasta limba, am fost, cum am spus, intr-o tabara in care ne intelegeam numai in esperanto!
Corson Says:
September 30th, 2008 at 12:33 pm
Domnule Morar, nu se pune! Congrese, tabere, conferinte… erji, berji, tot un drac.

Parerea mea!
geta Says:
September 30th, 2008 at 2:02 pm
se facea si la Oradea intr-o vreme curs de esperanto. nu stiu ce succes a avut insa intr-adevar mi se pare utopic ca o limba “inventata” pana la urma sa devina undeva o limba oficiala…
Lucius Says:
September 30th, 2008 at 2:32 pm
Avem o limba esperanto in ziua de azi: engleza.
Cu care, mai ales in domeniul tehnicii, se inteleg intre ei de minune chinejii cu suedejii, olandejii cu patagonejii, etc.
matache Says:
September 30th, 2008 at 3:00 pm
zi-ne ceva, maistre, sa ne aducem aminte!
Parlamentolitic Says:
September 30th, 2008 at 3:25 pm
nu cred ca ar mai avea vreo sansa o limba ca esperanto, esperanto aparuse cand nu se vorbea de globalizare.
Pentru ca o limba artificiala sa se impuna este nevoie de suportul marilor puteri, ori aceste puteri nu sunt deloc interesate sa se renunte la limba lor. E ca si cum am reinventa roata, la ce bun sa vorbim esperanto cand avem engleza? (sau rusa, sau chineza etc). Intotdeauna vom vorbi limba celui mai puternic, fie militar, fie cultural etc (franceza, germana)
Marius Delaepicentru Says:
September 30th, 2008 at 5:51 pm
Au existat si oameni persecutati pentru limba esperanto. Tatal lui Hoki Tokuda, ultima sotie a lui Henry Miller, a fost profesor de esperanto. In timpul razboiului a avut mult de patimit pentru cosmopolitismul, “impaciuitorismul”, pacifismul si intelectualismul aratate in plin regim militarist si acefal, de la inceputul erei Showa. Insasi Hoki, pe atunci eleva de scoala primara, era ridicata periodic din banca, si obligata “sa recunoasca in fatza colectivului” ca parintii ei sunt spioni, ca ea e spioana, ca ea, impreuna cu toata familia, sunt dusmanii natiunii. Dupa razboi, asta a contribuit decisiv la plecarea ei peste Ocean, la inceput in Canada, la studii, apoi in SUA, pentru mai bine de 28 de ani.

Nu stiu daca episodul este scris pe undeva, dar marturia de mai sus mi-a facut-o chiar Hoki, cu mai bine de 13 ani in urma.
zara Says:
September 30th, 2008 at 8:05 pm
Imi amintesc de anunturile relativ la cursurile de esperanto postate in avizierul din stanga, imediat cum intri in
universitate. Nu am fost la nici un curs, dar in sinea mea credeam ca esperanto suna ca si spaniola. E adevarat sa nu?
octaviand?rm?nescu Says:
September 30th, 2008 at 10:03 pm
bravo, Raluca Hippie! câte limbi ne relatai k ?tii? bre, tre’ s? fii discret?, k s? te iubim în contin oare(?)
polpo Says:
September 30th, 2008 at 11:34 pm
@one man wow,
ma bucur sa vad ca nu sunt singurul care sufera de bilibistrongizare malofila cu strangulare de sutengher.

@biju,
prima strofa e o traducere (a nu stiu cui) din “Alissa in tara oglinzii” unde versurile apar in original intr-un soi de espero-engleza, propuse de catre Charles Lutwidge Dodgson (mai cunoscut ca Lewis Carroll). E posibil ca “traducerea” sa nu aiba nici o legatura cu originalul si chiar sa-i apartina Ninei Cassian, Veronicai Porumbacu, Cazimir Otiliei sau chiar lui Felix, the best P.C.

Balada Soxinavei ii apartine chiar lui Polpo.
Wikipedia Says:
October 1st, 2008 at 12:31 am
Pentru mata, matache!

Esperanto text:

En multaj lokoj de Cinio estis temploj de drako-rego. Dum trosekeco oni pregis en la temploj, ke la drako-rego donu pluvon al la homa mondo. Tiam drako estis simbolo de la supernatura esta?o. Kaj pli poste, gi farigis prapatro de la plej altaj regantoj kaj simbolis la absolutan autoritaton de feuda imperiestro. La imperiestro pretendis, ke li estas filo de la drako. Ciuj liaj vivbezona?oj portis la nomon drako kaj estis ornamitaj per diversaj drakofiguroj. Nun cie en Cinio videblas drako-ornamenta?oj kaj cirkulas legendoj pri drakoj.

English Translation:

In many places in China there were temples of the dragon king. During times of drought, people prayed in the temples, that the dragon king would give rain to the human world. At that time the dragon was a symbol of the supernatural. Later on, it became the ancestor of the highest rulers and symbolized the absolute authority of the feudal emperor. The emperor claimed to be the son of the dragon. All of his personal possessions carried the name dragon and were decorated with various dragon figures. Now everywhere in China dragon decorations can be seen and there circulate legends about dragons.
Adrian Calarasu Says:
October 1st, 2008 at 5:52 pm
Deci, d-le Morar, sa intelegem ca la un moment dat in viata dvs puteati vorbi esperanto aproape la fel de bine ca un localnic?
Ioan T Morar Says:
October 1st, 2008 at 6:15 pm
exact, vorbeam ca un localnic!
temur Says:
October 2nd, 2008 at 1:57 pm
Din cate stiu, prima limba artificiala a fost Volapük, inventata de un preot catolic.
Nu stiu daca vorbeste cineva aceste limbi, cert e ca sunt destui entuziasti: Wikipedia are peste 100.000 articole atat in esperanto, cat si in volapük; tre sa se fi chinuit cineva sa le creeze:) (varianta in romana a ajuns la 100.000 abia in ianuarie 2008)
Nu stiu daca mai exista Mersul trenurilor de calatori editata de CFR. Ultimul exemplar mi-a cazut in mana in 1997: avea o sectiune introductiva (Informatii generale) in romana, franceza, germana, engleza, rusa si…. esperanto (Generalaj Informoj parca era traducerea)
io Says:
October 4th, 2008 at 11:09 pm
Da, din fericiere, mai sunt vorbitori de esperanto in Romania. Si, mai important, sunt si mai multi in intreaga lume. Chiar intr-o lume cu capitala la Washington, engleza nu poate fi impusa pe plan mondial, deoarece este o limba nationala. In plus, ideile nu pot fi puse la zid si impuscate. Utopie sau nu, pentru cei care o practica esperanto este o realitate cotidiana. Iar pentru multe familii ale caror membri provin din tari diferite, si care au limbi diferite, esperanto este singurul mijloc comun de a se intelege.
romania inedit Says:
October 8th, 2008 at 9:46 pm
Si pe mine m-a batut gandul sa invat esperanto , dar m-am oprit la timp !
amiko Says:
November 22nd, 2008 at 10:58 pm
Saluton!
Nu se poate compara esperanto cu celelalte limbi artificiale create din plictiseala. Este o limba vie,recunoscuta in mai multe organizatii si institutii internationale si de mai multe state(in afara de marile puteri ale lumii..insa rusii si japonezii sunt mai dispusi sa accepte o prima limba internationala alta decat engleza). Esperanto traieste, din moment ce se formeaza familii de esperantisti, trupe care canta in esperanto, apar nenumerate carti,ziare,reviste si articole. Religia Romano-Catolica ii priveste pe esperantisti ca o comunitate existenta.PAPA citeste Urbi et Orbi si in esperanto. Daca noi neavand nimic in comun cu limba engleza respingem ideea folosirii unei alte limbi internationale, atunci ce reactii sa asteptam de la cei care s-au nascut cu engleza. Din pacate cea mai mare opozitie vine din partea celor mai limitati oameni, amestecati din sclavi si refugiati imbogatiti (sa nu para nimanui iz de rasism) cu o istorie de douasute si ceva de ani. Credeti-ma, daca astazi SUA ar spune da pentru noua limba internationala, de maine bill gates ar traduce toate softurile in esperanto si cei care azi sunt inamicii acestei limbi, de maine ar deveni cei mai mari sustinatori si dezvoltatori.
Dankon!
LZ Says:
April 9th, 2009 at 3:16 pm
Multe sunt vocabularele lumii. Cuvintele din ele ne incretesc creierul si ne intind cu placa intelectul. Suntem toti atat de asemanatori si totusi ne despart mii de vorbe. Noroc ca ne salveaza gesturile!
Dar totusi parca se impune sa facem ceva. Sa vorbim toti intr-un cor bengaleza, hindi, kurda, sindhi, zazaki, aragoneza, sasareza, cumbrica, galeza, afrikaans sau liciana, numai sa vorbim ceva la comun. Sau sa inventam. Sau, mai bine, sa o aplicam pe aia care a fost deja inventata. Limba esperanto.
Sa fuzioneze toate limbile pamantului intr-un tot, sa dispara, dar mai ales sa apara un limbaj al lumii intregi. Ce spui? In felul asta nu ne vor mai durea mainile si creierul, exersand comunicarea. Propun sa luam inca de mici nastrusnicele cursuri de esperanto. Da! Si putem sa incepem cu asta: «Tiam drako estis simbolo de la supernatura esta? Kaj pli poste, gi farigis prapatro de la plej altaj regantoj kaj simbolis la absolutan autoritaton de feuda imperiestro. La imperiestro pretendis, ke li estas filo de la drako». Nici nu e greu, nu-i asa?
inchirieri apartamente Says:
July 13th, 2009 at 6:15 pm
informatii interesante pe acest blog, si pt.unii chiar noutati.
bundu Says:
December 25th, 2009 at 8:47 pm
prin anii 1963,64, la sangeorz -Bai am avut un pedagog la liceu, PALICIUC CONSTANTIN, fost absolvent de teologie dar nepracticant.acest paliciuc, ne-a intoxicat cu esperanto, datorita careia am avut primele coresp[ondente externe.Mai am si acum cateva caiete(pe post de dictionar) la care tin.Mie mi-a placut, dar valurile vietii si profesia in speta, m-au indepartat de ceva care a inceput atunci sa-mi placa.faptul ca am intrat aici este tot un moment de nostalgie dupa limba lui Zamenhof

Esperanto. Mai vorbeste cineva limba asta?

33 Responses to “Esperanto. Mai vorbeste cineva limba asta?”

Leave a Reply