M-a sunat Nistorescu
Sînt la Berlin şi nu răspund la toate telefoanele. La ăsta am răspuns, deşi nu-mi apărea nici un nume, nu aveam numărul în agendă:
- Salut, bătrîne, Nistorescu sînt.
-Nu vreau să vorbesc cu tine, nu am despre ce…
- Ştii, am preluat Cotidianul…
-Ştiu, nu mă interesează, nu vreau să colaborez cu tine
- Bine, am vrut să te sun, aşa se face.
Nu voi scrie în Cotidianul lui Nistorescu. E un personaj cu care nu am nici un dialog, mi-am spus părerea despre el în mai multe rînduri. Îl consider, în continuare, un bezmetic acru, fără caracter. Cred că numirea lui la cîrma ziarului este o greşeală a patronatului. Nistorescu nu poate construi nimic. Şi nu e nevoie să treacă mult timp ca să se dovedească asta.
Am fost la Cotidianul din prima zi a relansării sale. Am pus umărul la construirea unui proiect în care am crezut. Am investit încredere, energie, timp, pentru a re-impune un brand. Care, după părerea mea, îşi arelocul lui în istoria presei româneşti. Brandul e acolo, ziarul e sub Nistorescu. Să nu uităm că la cîrma acestui ziar au fost, înainte de relansarea sa în pareneriat cu Caţavencu, Ion Cristoiu şi Dan Diaconescu. Numai în această înşiruire numele lui Nistorescu sună bine!
August 2nd, 2009 at 4:47 pm
felicitari atunci!
Si o lumanare aprinsa de sufletul cotidianului.
August 2nd, 2009 at 4:54 pm
Smecheria asta cu sunatul se cheama captatio benevolentiae… Asa a invatat el la Orastie sa se puna bine cu toata lumea, chiar si cu cei care l-au injurat!
August 2nd, 2009 at 5:02 pm
Naspa .
Dar macar i-ati salvat numarul in agenda ?
August 2nd, 2009 at 5:05 pm
eu aş mai scrie. în ciuda lui nistorescu, dar aş scrie. şi nu cred că este o greşeală a patronatului.
mi-e teamă că nistorescu a jubilat după ce i-aţi spus că nu vreţi să colaboraţi cu el. bun, e o chestiune de verticalitate, dar dacă toată redacţia scrie împotriva lui?
dacă, de fapt, războiul ăsta nu este cu nistorescu ci cu patronatul?
eu vă încurajez să scrieţi
August 2nd, 2009 at 5:06 pm
Vint din spate (sincer, nu mai sunt sigur unde-i pupa!) si sigur vor fi usi destule prin care se poate intra! Faptul ca nu pupati unde ati scuipat e lucru mare si mai rar pe malurile Dimbovitei. Bravo!