Archive for the ‘repejoare’ Category

Mircea Badea, cum nu l-aţi mai văzut. Poza nu a intrat în Caţavencu

Monday, March 15th, 2010

Da, în premieră mondială, o imagine cu Mircea Badea, ceva mai  bătrîn. De fapt, Mircea cel Bătrîn. Procesul de îmbătrînire a fost asigurat de colegul nostru Bogdan Petry, din a cărui muncă mai puteţi vedea nişte mostre şi aici. Să vedeţi miercuri toate imaginile, sînt super. De rîs. Nu ştiu care din personaje vă va amuza, eu am rîs la Crin, la Vanghelie si la Năstase. Deşi, nici Voiculescu nu e de lepădat. Mici capodopere!  Un mic azil grafic de bătrîni. Fotografia asta, cu Badea,  nu a prins loc în suplimentul Noi în anul 2020, din numărul care apare miercuri,  săptămîna asta, al revistei Academia Caţavencu. Nu a mai fost loc pentru el. Aşa că am reparat eu nedreptatea, punînd poza aici. Sper  să vă amuze.

mircea-badea-batran2

PS ca să nu avem neînţelegeri (că văd că pe Vox Publica au apărut deja): această fotografie nu a intrat în ediţia tipărită  nu pentru că nu ar fi haioasă, ci pur şi simplu pentru că nu mai avea loc. A fost supra-producţie :)

Ultima tristeţe

Saturday, March 6th, 2010

Gata, ce s-a dus s-a dus. Nu voi mai scrie despre foştii colegi care au plecat. Nu voi intra în sarabanda de înjurături, deşi unii ar vrea, că e mai bine la marketing să audă lumea de tine. Ultima tristeţe pe tema asta mi-am exprimat-o aici. Cam asta este.

Previzibil: Marius Oprea a fost schimbat

Saturday, February 27th, 2010

Informaţia o aveţi aici. De altfel, măsura era de aşteptat, Marius Oprea fusese pus “politic” în fruntea IICCR, o instituţie creată “în balans” cu Comisia prezidenţială pentru condamnarea Comunismului, de pe lîngă instituţia prezidenţială. Era un fel de răspuns al lui Tăriceanu la iniţiativa lui Traian Băsescu. Deşi a stîrnit multă vîlvă în jurul iminentei sale schimbări, dacă avea un pic de simţ al realităţii, Oprea şi-ar fi dat seama de asta şi ar fi apelat la un act de onoare, demisia. De fapt, IICCR nu mai există, noua instituţie se numeşte Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi este condus, de pe postul de preşdi nteexecutiv de profesorul universitar doctor Ioan Stanomir. Preşedintele Consiliului ştiinţific (funcţie neplătită) a fost numit politologul Vladimir Tismăneanu.

Sînt convins că activitatea noii instituţii nu va cunoaşte un declin, iar specialiştii addevăraţi de acolo vor continua să investigheze şi să găsească alte crime ale regimului comunist. Cît despre expertiza lui Marius Oprea, ea se va putea găsi în cărţile promise!

PS De fapt, nici nu e vorba de schimbare, în cazul lui Marius Oprea, ci de o ne-confirmare pe un post nou.


Telefoane programate să se defecteze?

Friday, February 26th, 2010

Ultimele două telefoane mobile m-au ţinut, fiecare, cîte un an. După care s-au defectat, inexplicabil. Spun inexplicabil pentru că nu le-am scăpat pe jos, nu le-am ţinut în locuri improprii, nu le-am “abuzat” . Pur şi simplu s-au stins.

Primul dintre ele mi-a da de înţeles că se va defecta, pentru că, prima dată,  i-a cedat un rînd de taste, cele din stînga. Apoi a încetat cu totul din viaţa lui electronică.

Al doilea telefon se tot stingea. Apoi i-a pîlpîit ecranul. Şi gata! Nu mai porneşte. L-am dus la reparat (nu pentru că-s scîrţar, ci pur şi simplu mă obişnuisem cu el, cu meniul, cu camera foto etc). Mi s-a spus că nu mai poate fi făcut nimic. Să-mi iau altul! De fiecare dată, după defecţiuni am revenit la vechiul meu telefon, fără cameră, fără fiţe, dar durabil, deşi a fost scăpat pe jos şi e cu carasa julită. El funcţionează cu hărnicie! Bine că nu există şi un program rabla la telefoane, că pe rabla asta mă bazez!

Un prieten mi-a spus că telefoanele sînt progamate să se defecteze după un an. Eu nu credeam, dar nu am nici argumente contra. Nu mai am garanţia la telefon, aşa că va trebui să-mi iau altul. Eu cred că ar fi mai cinstit ca, dacă telefoanele sînt programate să se defecteze, să aibă un mesaj pe care să ţi-l dea cu o săptămînă înainte. Ceva de genul: “Fraiere, într-o săptămînă te-am pupat! Ia-ţi alt telefon, dacă se poate tot Nokia!”

“Dacă mă machiez acum în direct şi mă filmezi, arăt mai bine decît multe fete de 20 de ani”- Oana Roman

Tuesday, February 23rd, 2010

Star-sitemul din România, dacă există aşa ceva, se bazează pe nişte piloni, pe ceea ce  un ziarist (sau o ziaristă) a numit, genial: prezenţe mondene. Prima dată am citit asta  despre o persoană , Bădulescu, mi se pare că se numea, care nu avea, pe vremea aia, nici o meserie cunoscută, nici o calitate, aşa că a fost numită, simplu şi acoperitor: prezenţă mondenă. Apoi a fost prietena unui manechin bărbat, Vali Pungă. După ce a părăsit-o Pungă, Bădulescu a redevenit prezenţă mondenă.

Şi Oana Roman intră în categoria prezenţelor mondene despre care se scrie pentru că s-a mai scris. A avut, pe rînd, mai multe merite, fără să-l socotim pe cel primordial, fata lui Petre Roman. Unul din primele merite ale Oanei Roman a fost prietenia cu un striper. Apoi a rămas  în atenţia presei modene pentru că s-a despărţit de băiatul ăla.

Am văzut-o pe Antena doi, la emisiunea lui Brancu, chiar acum. Am rămas cu telecomanda în mînă şi n-am mai putut să schimb cînd am auzit fraza pecare am pus-o în titlu: “Dacă mă machiez acum în direct şi mă filmezi, arăt mai bine decît multe fete de 20 de ani”. Dar dacă nu o machiază şi nu o filmează?

Oana Roman e cehmată, din cînd în cînd, să-şi dea cu părerea despre persoane şi petreceri, despre orice, de fapt. De aceea mi se pare o ciuvică a  presei mondene.

Marean Vanghelie şi Alvin Toffler

Friday, February 19th, 2010

Există vreo legătură între cei doi? L-a citit Vanghelie pe  Alvin Toffler, cel care ne-a vorbit despre Şocul viitorului? Ar fi culmea! Eu cred că nu. Dar despre o posibilă legătură între cei doi am scris aici

Aveţi fier vechi? Mă roagă Viorel să-l anunţ. Dar să fie în Bucureşti!

Wednesday, February 17th, 2010

Cred că am mai primit mail-ul ăsta, poate că sînt în baza de date a lui Viorel. Cum care Viorel? Cel care reprezintă o firmă de colectare a fierului vechi. Viorel, cel cu mailul de oţel!  Iată ce mă roagă el:

Buna ziua.
Numele meu este Viorel si reprezint o firma de colectare fier vechi din Bucuresti.
Cumparam fier vechi din BUCURESTI si din imprejurimi ( maxim 30km ).
Pentru detalii ma puteti contacta la telefon: ……………..

Va rog, nu sunati daca materialele feroase sunt la o distanta mai mare de 30km de Bucuresti.

Va multumesc pentru intelegere.
Viorel

L-aţi înţeles? Ei, bine, vă mulţumeşte pentru înţelegere. Eu nu ştiu ce să fac, eu nu am fier vechi, dar stau în Bucureşti. Să-l sun să-i spun să nu conteze pe mine? Sau să încerc să-i fac rost de nişte capace de canal, nişte şine de cale ferată? Punem de o campanie umaitară să-l ajutăm Viorel să-şi împlinească visul de a colecta fier vechi de la noi,din Bucureşti? Cel mai bine ar fi, dacă tot foloseşte calculatorul să ne trimită spam-uri, să-şi facă un blog. Sigur, pe lîngă fier vechi vor apărea şi multe gunoaie, dar ăsta e riscul cînd ai blog!

Ghicitoare: ce cumpără nişte călugăriţe în duty free?

Monday, February 15th, 2010

Pînă apuc să intru în discuţii mai importante, în “cestiuni arzătoare la ordinea zilii”, iată o mică ghicitoare. În acest weekend am fost la Munchen, de fapt pînă acolo am zburat şi de acolo, vreo 150 de kilometri ne-a transportat cumnatul meu cu maşina, pînă la ei acasă. (Deja un vigilent mă întreba dacă am fost pe banul statului. Îi răspund în paranteza asta, nu, dragul meu, am fost pe banii mei, am profitat de o ofertă Lufthansa, 99 de euro biletul dus-întors, cu toate taxele incluse!). Am petrecut cîteva zeci de ore în iarna germană care, culmea, e mai curată decît iarna noastră! Şi am văzut şi o defilare de carnaval cu măşti de lemn, super! Poate voi posta şi nişte imagini.  Dar nu despre asta e vorba acum. La întoarcere, am avut nişte vreme de pierdut în aşteptarea avionului care a sosit cu întîrzîiere şi, deci, a plecat spre Bucureşti cu întîrzîiere. Acolo, în zona duty-free am văzut un grup de cinci măicuţe catolice (nu ştiu din ce ordin), adunate ciopor şi discutînd ceva, apoi privind spre magazin. Se vedea că se sfătuiau, se întrebau, probabil dacă să intre sau nu, dacă să cadă în păcatul shoppingului sau nu. Au stat, s-au plimbat, pe hol, prin dreptul magazinului, după care au intrat. Pentru că mi se părea ceva insolit, am intrat şi eu şi le-am “spionat” pe măicuţe. Apoi m-am postat în apropierea caselor de marcat şi am aşteptat să văd ce şi-au cumpărat călugăriţele. Încercaţi să ghiciţi ce aveau în coş?

Cazul Marino sau scandalul Marino? Aceasta-i întrebarea

Friday, February 12th, 2010

La această întrebare am încercat să răspund  aici.

Miroase a “prefraudare” în PSD!

Thursday, February 11th, 2010

Clujul a primit doar 21 de locuri de delegaţi pentru Congresul PSD. Ceea ce a nemulţumit organizaţia din acest judeţ : “Cum e posibil să primim, la Cluj, acelaşi număr de delegaţi ca cei din Covasna şi Harghita? Păi, ei trebuie să importe oameni din alte judeţe ca să-şi facă norma, că n-au atâţia membri în partid! Este o dovadă de prefraudare a alegerilor de Vanghelie şi Geoană. Aici cred că ar trebui o reacţie colectivă, dacă organizaţiile din Transilvania acceptă această mârşăvie, atunci îşi merită soarta. Poate ar trebui mers chiar până la soluţia extremă cu boicotarea congresului, propusă de Mitrea” a spus Vasile Dâncu. Povestea pe larg o găsiţi aici. Deci, în PSD, va fi măcar o răscoală, dacă nu o revoluţie!